In plin sezon al Evaluarilor Nationale, au revenit in discutie anxietatea de performanta, presiunea la care sunt supusi elevii sa obtina cele mai bune rezultate, precum si avantajele/ dezavantajele actualului sistem de evaluare. In acest context, specialistii Intuitext in educatie ofera perspective inedite pentru a intelege adevaratul rol al acestor testari la nivel national.
In data de 10 aprilie 2017 a avut loc proba scrisa la Limba Romana in cadrul Evaluarii Nationale de la finalul clasei a II-a. Dupa doar trei ani de scoala, elevii s-au aflat in fata primei lor testari cu adevarat importante, testare de ale carei beneficii copiii pot beneficia doar in anumite conditii.
„Cred ca e necesar sa verificam in ce masura elevii care au parcurs ciclul achizitiilor fundamentale (adica prima etapa a scolaritatii, ce cuprinde clasele pregatitoare, I si a II-a) au dobandit instrumentele necesare pentru etapele scolare urmatoare. De asemenea, se impune o evaluare a achizitiilor elevilor nostri dupa parcurgerea ciclului primar, achizitii de care au nevoie la gimnaziu.
Consider utile aceste evaluari, deoarece rezultatele obtinute de elevi stau la baza realizarii de planuri individuale de invatare, care au rolul de a indrepta eventualele lacune constatate in urma testarii. Evaluarea Nationala nu streseaza elevul mai mult decat o evaluare curenta. Am constatat in multe cazuri ca parintii sunt mai stresati decat elevii. In plus, copiii sunt obisnuiti cu feedback-ul invatatoarei. In momentul in care primesc confirmarea rezultatelor muncii lor, in urma aplicarii unei evaluari externe, vor capata mai multa incredere in propriile forte.“, este de parere Iuliana Dragan, specialist Intuitext in educatie si profesor in invatamantul primar.
Evaluarile Nationale – abordarea gresita a adultilor poate determina stres si anxietate de performanta
De cele mai multe ori, stresul copiilor privitor la aceste evaluari este indus de parinti sau de unele cadre didactice, care exagereaza rolul si importanta testarii, crezand ca astfel elevii vor fi motivati sa se pregateasca mai bine pentru scoala. Dar in acest caz, ce le spunem copiilor despre aceste evaluari, cum le explicam necesitatea lor?
„Elevilor le explicam ca testarea este una obisnuita, in care ei vor aplica ceea ce au invatat pe tot parcursul anului scolar. Li se va spune, de asemenea, ca nivelul testului este mediu, adica nu va fi greu, dar nici usor si ca trebuie sa fie atenti, fiindca au mai rezolvat exercitii asemanatoare. Ii linistim pe elevii nostri si spunandu-le ca timpul alocat testarii este suficient pentru rezolvarea tuturor sarcinilor. Foarte utila este organizarea unei «simulari» a acestor testari, folosind modelele de teste furnizate de catre minister. Astfel se reduc mult emotiile, fiindca elevul stie la ce sa se astepte in momentul evaluarii“, sustine Iuliana Dragan, specialist Intuitext in educatie.
Notele si calificativele – avantaje, dezavantaje, riscuri
In ceea ce priveste actualul sistem de evaluare bazat pe note si calificative, Delia Lungu, specialist Intuitext in educatie considera ca „notele si calificativele arata o evaluare a cunostintelor elevului intr-o anumita zi, la o anumita materie. Cu alte cuvinte, nu reprezinta «valoarea copilului», deoarece acesta isi poate imbunatati oricand performanta. Aceste sisteme de evaluare incurajeaza competitia intre copii in functie de modul in care sunt folosite, cum este cazul parintilor care isi compara mereu copilul cu alti copii. E important ca nota sa fie comunicata doar copilului respectiv pentru a-si putea evalua performantele in timp, dar raportandu-se la el insusi, fara sa se compare cu alti copii. Daca parintele si cadrul didactic folosesc comparatia intre copii in functie de performantele lor, atunci copiii vor fi centrati pe ce rezultate au obtinut ceilalti si pe competitie, si mai putin pe ideea de a invata cu placere. Si studiile arata ca, atunci cand suntem focusati pe proces, pe ce facem acum si aici, si incercam sa lucram cu drag, vom obtine, in timp, rezultate“, declara specialistul Intuitext in educatie.